Iulian Comănescu a scris pe blogul său despre apariţia unui ghid stilistic pentru presa din Republica Moldova. După şocul de moment la aflarea veştii că există presă în Moldova, mi-am dat seama ce mă jena la acest post. Titlul. Iată: “De ce suntem varză la scris în presă: n-avem ghiduri stilistice… sau avem?”
Adicătelea vrei să combaţi despre stil, locuri comune, clişee, limbă de lemn, de tablă, fontă şi mai ştiu eu ce, dar foloseşti încă din titlu, pe lîngă o formulare cel puţin greţoasă gramatical, anume “de ce suntem varză la scris în presă”, acest “suntem varză”, clişeu care s-a brînzit încă de pe vremea tabloidelor dacice.
Iulian Comănescu vorbeşte şi despre “oameni entry level”, “principii utile” … Pînă la ghidul de stil, cred că ar fi nevoie de un curs de dezvăţare a actualei limbi române.
Ciutacu a descoperit că Elena Udrea nu-l are la inimă pe Voiculescu. Aşa că, a reacţionat!
Să-i spui unei femei “fă” şi s-o faci de căcat, doar ca să vadă ceilalţi că deşi ai puţa mică ai sînge în ouă, e penibil, cu atît mai mult cu cît sînt doar 3 pensionari ameţiţi prin Drumul Taberei care mai cred că e ceva de clopotniţa doamnei Udrea.
Cunosc specimenul acesta de macho gen Ciutacu care, ca să zică lumea despre ei că sînt spiderman, îi lipesc ciungă în părul ăluia mai slab şi mai pipernicit din cartier.
Ceea ce spune Ciutacu pe blog despre Udrea nu e nici un sfert din ce spune fiecare dintre noi, locuitori, conlocuitori, la tăvălitul unei beri despre această tanti, cimilituri de cartier pe lîngă care însăilătura total lipsită de umor a lui Ciutacu pare o ceartă între tocilari.
Aşa că – pentru că aici voiam să ajung – nu văd rostul unei astfel de păruieli.
E ca şi cum l-ai umple pe unul de sînge în bătaie, iar la sfîrşit i-ai spune, bălăngănind degetul arătător: “Obraznicule!”
Mai exact: dacă vrei să scrii despre Udrea, fă-o cu umor, că de înjurat şi bălăcărit o face o ţară întreagă cu mai mult talent.
Pentru mine fiecare vizitator e unique în felul său.
